Logo

Parohia Buşteni

Categorie: Protoieria Câmpina Scris de Iulian Dumitrașcu Accesări: 1366

Adresa: Str. Libertăţii, nr. 95, oraş Buşteni, judeţul Prahova

Protoieria Câmpina

Hramul: Naşterea Maicii Domnului

Paroh: Pr. Grigore Gheorghe Virgil

Coslujitor: Pr. Dan Daniel Aurel

Tel: 0722 613.543; 0732 507.223

E-mail: Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.

Cod IBAN RO92 RZBR 0000 0600 0532 0836

Banca: Raiffeisen Bank Sucursala Buşteni

 

 

Istoric

 

Potrivit regulamentului întocmit de Administraţia Domeniului Coroanei, care prevedea printre alte clădiri pentru ridicarea culturală şi economică a poporului: biserici, şcoli, ateliere, bănci populare etc., după dorinţa suveranilor, s-a luat hotărârea de a se ridica în Buşteni, lângă localul de şcoală, inaugurat în anul 1887, un sfânt lăcaş de rugăciune care să fie închinat pomenirii lor şi a unicei lor fiice, decedate, Principesa Maria.

 

Astfel, biserica Domnească din Buşteni, ridicată din temelie de Regele Carol I şi Regina Elisabeta , a fost târnosită la data de 8 septembrie 1889, cu ocazia praznicului Naşterii Maicii Domnului, sărbătoare care a şi devenit hramul bisericii, slujba de sfinţire fiind săvârşită „în prezenţa Majestăţii Sale Regelui şi a Alteţei Sale Regale Principele Ferdinand, a Înaltului cler şi a Miniştrilor”.

 

În anul 1939, la sărbătorirea a jumătate de veac de existenţă, preotul doctor în teologie Virgil Godeanu făcea o prezentare elogioasă, amintind printre multele realizări ale Regelui şi construcţia şi inaugurarea acestei Biserici . Printre altele se aminteşte de faptul că Regele a participat cu mare bucurie la agapa desfăşurată în curtea bisericii, la care au participat 5-600 de credincioşi şi apoi la hora ce se întinsese în bătătura prezbiteriului. Exemplul dat de familia regală a fost urmat de numeroase alte familii ce au venit din diferite părţi ale ţării şi s-au stabilit la Buşteni, unde au ridicat, după puterea financiară a fiecăruia, o casă, o vilă sau un castel, contribuind la transformarea localităţii într-o staţiune ce astăzi este înscrisă în rândul celor de interes naţional.

 

Biserica Domnească a fost construită după arhitectura tipică mai tuturor bisericilor ortodoxe, în formă de cruce, şi este situată în perimetrul Centrului Civic, având la apus Masivul Caraiman, o perlă din măreţul lanţ al munţilor Bucegi pe care, în 1927 s-a înălţat, prin grija reginei Maria, Crucea Eroilor căzuţi pe câmpurile de luptă pentru întregirea neamului, iar la răsărit drumul naţional DN 1 din care se face accesul în parcul lăcaşului sfânt.

 

Planul clădirii Sfintei Biserici a fost întocmit de arhitectul I.M. Socolescu, acelaşi care a întocmit planul clădirii CEC din Bucureşti, situat pe Calea Victoriei, un veritabil monument arhitectural, iar sfântul locaş este construit din piatră cioplită provenită din masivul Caraiman. Constructorul şi meşterii pietrari italieni au desăvârşit executarea clădirii sub conducerea antreprenorului Piero Dreossi, aceasta neavând nevoie în decursul timpului de nici un fel de reparaţie capitală.

 

Orientarea nu este exact spre răsărit, prezentând o deplasare de cca. 4-5o spre sud. Clădirea are o lungime de 20,3 m. şi o lăţime de 7,4 m., rezultând o suprafaţă de 125,25 mp., având acoperişul dominat de două turle masive. Arhitectonica se aseamănă în bună măsură cu bolniţa de la mănăstirea Hurez din Vâlcea.

 

Din 1943 au fost numiţi doi preoţi şi anume Ioan Vişinescu, care a păstorit până în 1954, şi Ioan Moraru, care a păstorit până în 1977, îndeplinind la un moment dat, în anul 1964, funcţia de protoiereu al Protoieriei Câmpina.

 

În locul părintelui I. Vişinescu, în 1964 a fost numit preotul Nicolae Nica, care a slujit împreună cu părintele Ioan Moraru până în 1968 şi apoi părintele Dumitru Toader care a slujit în postul de preot II până în anul 1977 când, după moartea preotului I. Moraru, devine preot paroh, păstorind parohia până în anul 2001, când trece la cele veşnice. Între anii 1978-1992 a slujit în postul de preot II părintele Ioan Roşescu, care s-a transferat în Bucureşti.

 

Din anul 1992 a fost numit preotul Nicolae Dincă, care a păstorit ca preot II până în anul 2001 şi ca paroh până în anul 2010 iar din anul 2003 a fost numit preot II Barbu Iulian, care a slujit până în anul 2010, când a fost transferat ca preot paroh la parohia nou înfiinţată în cartierul Zamora, oraş Buşteni.

 

De la 1 iunie 2010, Biserica Domnească din Buşteni este păstorită de către preotul paroh Grigore Gheorghe Virgil alături de preotul Dan Daniel Aurel, perioadă în care s-au început lucrările de restaurare-conservare a picturii murale, s-a reconstruit din piatră şi fier forjat gardul împrejmuitor şi s-a reabilitat casa parohială.

 

Cântăreţii Bisericii Domneşti din Buşteni au fost următorii: monahul Averchie de la Sfânta Mănăstire Predeal, Gheorghe Vlădăreanu, Grigore Popescu, Mihai Popescu, fiul lui Grigore, Gheorghe Niţu, Hoţescu Andrei, Dinu Ion, iar în prezent Bucur Florin, numit din 2004.

 

Până la 1925, când a intrat în vigoare Legea de Organizare a Bisericii Ortodoxe Române, care a instituit epitropiile, consiliile şi adunările parohiale, Biserica Domnească a fost sub directa îngrijire a Administraţiei Domeniului Coroanei în ceea ce priveşte cele necesare cultului şi gospodăririi bisericii iar apoi biserica a trecut pe seama Parohiei şi a organelor de conducere parohială.

Arhiepiscopia Bucurestilor