Logo

Biserica “Sf. Nicolae – Ghica - Paraclis Universitar”

Categorie: Protoieria III Capitală Scris de Iulian Mihai Accesări: 4747

Adresa: Str. Ion Ghica, nr. 9, Sector 3, Bucureşti

Protoieria Sector 3 Capitală

Preot paroh: Pr. Vasile Gavrilă

Contact: Tel.:021 3146450; Fax:021 314 64 50 

E-mail: Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.

Cod Fiscal: 11488200 

Contul IBAN: RO46RNCB0090109167840001 

Banca: BCR LIPSCANI

Site: www.paraclisuluniversitar.ro

 

ISTORIC

 

Biserica “Sfântul Nicolae – Ghica - Paraclis Universitar” (fostă Rusă), a fost construită la iniţiativa ambasadorului rus, de la acea vreme, de familia ţaristă a Romanovilor, cu destinaţia de a fi capela Ambasadei Ruse de la Bucureşti.

 

Lucrările au început în 1905, s-au terminat în 1909 şi au fost executate de constructori ruşi şi italieni după planurile arhitectului rus Preobrajensky, cheltuindu-se suma de 600 000 ruble de aur. Închinată Sfântului Ierarh Nicolae, după numele Ţarului Nicolae al – II - lea al Rusiei, biserica a fost sfinţită la 26 nov. 1909 de I.P.S. Arhiepiscop Atanasie Mironescu, Primat al Bisericii Autocefale Române şi de I.P.S. Vladimir, Arhiepiscop al Petrogradului, delegat al Sfântului Sinod al Bisericii Ruse.

 

Zidăria este din cărămidă presată şi piatră.

 

Stilul arhitectonic al Bisericii este rusesc, având şapte turle în formă de bulb,  acoperite cu foiţă de aur. 

 

Pictura, în suprafaţă totală de 1.500 mp., a fost executată, parţial, în tehnica uleiului mat de pictorul rus Vasiliev, completată, în 1948 de pictorul Cudinov, în stil neobizantin (art nouveau.).

 

Un element cu totul deosebit, Catapeteasma Bisericii este sculptată în întregime din lemn şi poleită cu foiţă de aur, executată cu mare artă la Moscova, după modelul Catapetesmei din Catedrala “Sfinţii Arhangheli” de la Kremlin.

 

Biserica este înscrisă pe lista monumentelor istorice şi este unicat în România, reprezentând stilul rusesc autentic la început de secol XX. 

 

În timpul celor două războaie mondiale a suferit multe distrugeri; în 1948 şi 1967 pictura Bisericii a fost spălată şi recondiţionată.

 

În decursul istoriei acest sfânt locaş a avut mai multe destinaţii:

 

-până în 1934, a fost capela Ambasadei Ruse de la Bucureşti;

-în 1934, a trecut sub jurisdicţia Patriarhiei Române, devenind, la iniţiativa Ministrului de Externe de la acea vreme - N. Titulescu, capela Universităţii Bucureşti;

-la data de 5 mai 1947, revine sub jurisdicţia Moscovei;

-în 1957, intră în proprietatea Bisericii Ortodoxe Române şi funcţionează ca o biserică de enorie din Bucureşti;

-în ianuarie 1992, la cererea studenţilor Universităţii Bucureşti, devine Paraclisul Universitar al Universităţii Bucureşti, prima biserică din România, după 1990, cu această destinaţie.

 

În prezent, este Paraclis Universitar al Universităţii Bucureşti. Are un program duhovnicesc împletit cu activităţi culturale, prin care încercăm să răspundem nevoilor studenţilor, în special, şi tinerilor, în general. Aceasta nu înseamnă că biserica este în exclusivitate pentru studenţi sau cadre universitare, ci este deschisă nevoilor tuturor creştinilor. 

În urma cutremurului din 1977, turla principală a fost fisurată pe întreaga  circumferinţă; din cauza regimului ateu, deşi s-au făcut demersuri pentru lucrările de restaurare şi consolidare a turlei, din 1967 nu s-au mai executat nici un fel de lucrări de restaurare sau de întreţinere a Bisericii. 

 

În perioada 2000 – 2012 s-au efectuat următoarele lucrări:

-restaurarea şi consolidarea turlei;

-restaurarea şi conservarea picturii;

-lucrări secundare de întreţinere (s-au înlocuit instalaţia electrică, de încălzire şi cea sanitară, s-a reabilitat canalizarea, s-a restaurant subsolul, s-a construit un grup sanitar, în curte, în locul celui demolat odată cu lucrările de construire a blocului din Str. Doamnei, vecin cu Biserica şi altele).

 

În prezent, s-au început lucrările de înlocuire a învelitorii, consolidarea a turlelor mici, restaurare a faţadei exterioare a bisericii şi de amenajare a curţii interioare, cu sprijinul financiar al Administraţiei Monumentelor şi Patrimoniului Turistic, de pe lângă P.M.B.

Arhiepiscopia Bucurestilor