Arhiepiscopia Bucurestilor

Switch to desktop Register Login

Mănăstirea Cornu

Mănăstirea Sfântul Ioan Evanghelistul şi Sfânta Cuvioasă Eufrosina din localitatea Cornu, judeţul Prahova, este construită pe un teren aflat în punctul numit Topşeni-Podişor, de unde, spre sud, se deschide privirii o perspectivă încântătoare asupra oraşului Câmpina, iar spre apus, frumuseţea plaiurilor ce împodobesc valea râului Prahova, al cărui curs însoţeşte drumul ce leagă între ele oraşele Bucureşti şi Braşov.

Gândul ctitoririi acestei mănăstiri îi aparţine doamnei Aurora Cornu-Cornea, scriitoare de origine română, stabilită în Franţa, la Paris. După propria mărturie, gândul ctitoririi unei mănăstiri i-a apărut pe neaşteptate, în cursul anului 2002 şi a avut două coordonate principale. A fost mai întîi dorinţa ca şi plaiurile satului natal să aibă binecuvântarea unui locaş sfânt, o mănăstire de monahii, aşa cum Locurile Sfinte – pe care le-a vizitat chiar în acel an şi a căror asemănare cu plaiurile prahovene, mai ales în ceea ce priveşte zona centrală a Galileii, a uimit-o – au avut parte de binecuvântarea prezenţei Domnului Iisus Hristos însuşi. A fost apoi dorinţa de a nu înstrăina din zestrea satului natal averea părinţilor, ci de a i-o redărui sub această formă: o mănăstire ctitorită în amintirea părinţilor Gheorghe şi Eufrosina Chiţu-Burchiu şi a soţului Aurel Cornea.

Accesări: 1034

Citește mai departe:Mănăstirea Cornu

Mănăstirea Christiana

Construită la capătul unui drum interior de circa 500 m, ascunsă în spatele vegetaţiei crescute la întâmplare şi a unei staţii de betoane ce a folosit cândva la ridicarea cartierului de locuinţe Aviaţiei, Mănăstirea Christiana se înalţă măreţ la marginea capitalei, în şoseaua Pipera nr. 49.

Iniţiativa a aparţinut doctorului Pavel Chirilă care, susţinut de un grup de preoţi şi medici din Bucureşti, a cerut în anul 1992 fericitului întru pomenire Părinte Patriarh Teoctist, înalta binecuvântare pentru construirea aici a unui Complex medico-eclesiastic ce trebuia să cuprindă o policlinică, patru clinici de specialitate şi o mănăstire.

Accesări: 1296

Citește mai departe:Mănăstirea Christiana

Mănăstirea Caraiman

Mănăstirea Caraiman a fost înfiinţată în anul 1998 la iniţiativa preacuviosului părinte Gherontie Puiu. Pe data de 30 octombrie 1998 i se atribuie Arhiepiscopiei Bucureştiului, respectiv Schitului Caraiman, prin Hotărârea Consiliului Local Buşteni nr. 64, o suprafaţă de 13 000 mp, în vederea ridicării construcţiilor necesare desfăşurării vieţii monahale. Suprafaţa a fost suplimentată ulterior cu 4 500 mp în anul 2001 şi 6000 mp în anul 2002, însumând o suprafaţă totală de 23 500 mp, având încadrare juridică de concesiune. La 29 iunie 2000, fericitul întru pomenire Patriarh Teoctist aprobă înfiinţarea Schitului Caraiman cu hramul Înălţarea Sfintei Cruci. Locul a fost sfinţit de Preasfinţitul Teodosie Snagoveanu.

Accesări: 925

Citește mai departe:Mănăstirea Caraiman

Mănăstirea Crasna

Tradiţia orală pomeneşte de existenţa unui schit din lemn care s-ar fi aflat încă din prima jumătate a secolului al XVIII-lea pe locul actualei Mănăstiri Crasna, însă documente care să ateste această tradiţie a locului nu s-au găsit până acum. Doar într-un Îndrumător în Arhivele Centrale din Bucureşti se face menţiunea că Schitul Crasna ar fi existat înainte de anul 1745, iar în anul 1828 a fost numai rectitorit. Este posibil aşadar ca biserica din cărămidă şi piatră să fi fost ridicată pe vechea vatră a unui schit din lemn, dispărut în condiţii necunoscute, cel mai probabil mistuit de vreun incendiu. Preotul Ştefan Dobra din Izvoarele, în istoricul pe care îl face Schitului Crasna spune că evenimentele politico-sociale din anul 1820, determinate de mişcarea grecească a Eteriei, au făcut ca mai mulţi locuitori ai satului Izvoarele din apropiere, căutând ascunzători cât mai ferite, apărate de negura codrilor, să întemeieze o aşezare la poalele muntelui Ursoaia.

Accesări: 1674

Citește mai departe:Mănăstirea Crasna

Arhiepiscopia Bucurestilor

Top Desktop version