Logo

Mănăstirea „Duminica Sfinţilor Români“

Categorie: Sfintele Manastiri Scris de Iulian Dumitrașcu Accesări: 4180

La marginea de sud-est a Capitalei, pe Şoseaua Olteniţei, în imediata vecinătate a comunei Popeşti-Leordeni, pe un teren ce aparţine Arhiepiscopiei Bucureştilor, se ridică semeaţă o biserică monumentală, cu hramul Duminica Sfinţilor Romani, izvorâtă din evlavia fericitului întru pomenire Patriarh Teoctist, faţă de toţi sfinţii cei din veac ai Ortodoxiei Romaneşti şi ca prinos de mulţumire şi recunoştinţă faţă de vrednicii săi înaintaşi în Scaunul Patriarhal.

 

Zămislită în gândul vrednicului de pomenire Patriarh Teoctist încă din anii 1954-1955, când era episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, biserica a fost ridicată între anii 2003-2006, pe vatra unde, încă din anii 1987-1989, la vremuri de grea cumpănă şi prigonire a credinţei, s-a ridicat, prin purtarea Sa de grijă un nou aşezămint al Atelierelor Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. Acest aşezămant avea să fie, întru toate, continuator al lucrării de mult folos bisericesc iniţiată de vrednicul de pomenire Patriarh Justinian Marina în cadrul ansamblului Schitul Maicilor din Bucureşti, dispărut în anul 1982, în urma dezlănţuirii furiei demolatoare a regimului totalitar de atunci.

Locaşul a fost conceput, prin arhitectură, pictură şi sculptură interioară şi exterioară, în stilul bisericilor brâncoveneşti. Planul cruciform al bisericii, cu parter şi demisol, se compune din pronaos, naos, cu două abside laterale, poligonale în exterior şi circulare la interior, şi incăperea semicirculară a altarului, având în partea de nord proscomidiarul. La demisol este amenajat un paraclis, cu hramul Acoperămantul Maicii Domnului.

Corpul bisericii are o lungime totală de 31,5 m şi o lăţime de 8,65 m. Înălţimea de 31,5 m la turla principală conferă edificiului zvelteţe. Turla Pantocrator, mai amplă şi mai înaltă, dă monumentalitate naosului, iar turla mică, mai scundă, se situează deasupra pronaosului. Acoperişul turlei mari a fost confecţionat la sol şi ridicat cu o macara. Turla mică, realizată de asemenea la sol, a fost şi aceasta ridicată cu o macara, succesiv, întâi corpul şi apoi acoperişul.

Ferestrele bisericii, înguste şi alungite, cu ancadramente sculptate în piatră, sunt prevăzute cu vitralii, iar învelitoarea este din tablă de cupru. Edificiul este împodobit cu elemente sculptate în piatră (capiteluri, coloane, ancadramente şi trei brâie) după modelul celor brâncoveneşti, unele recuperate de la bisericile demolate din Bucureşti şi refolosite la dorinţa Patriarhului Teoctist. Intrarea se face printr-un pridvor deschis, aşezat pe latura de sud a bisericii, mărginit de opt coloane cu baze şi capiteluri cioplite în piatră. La nivelul pridvorului se ajunge urcând nouă trepte placate cu piatră. În dreapta şi stanga uşii de intrare străjuiesc chipurile Sfi nţilor Apostoli Petru şi Pavel, in mozaic. Deasupra uşii este înscris textul pisaniei. Pe frontonul pridvorului este reprezentată, în mozaic, stema Patriarhiei Romane iar mai sus, la dimensiunile faţadei, icoana hramului bisericii, in mozaic, cu inscripţia Duminica Sfinţilor Romani.

Cele două registre inegale ale faţadelor, despărţite de un brâu median din piatră, sunt prevăzute cu o succesiune de ocniţe. În registrul superior, în aceste ocniţe, sunt reprezentate în mozaic icoanele unor sfinţi români. Pe peretele de vest, în registrul de jos, în trei ocniţe succesive sunt reprezentaţi în mozaic patriarhii Miron Cristea, Justinian Marina şi Teoctist Arăpaşu. Deasupra, în mozaic, este înfăţişată icoana Duminicii Sfinţilor Români potrivit cuvintelor Mântuitorului Iisus Hristos: „Eu sunt viţa, voi sunteţi mlădiţele” (Ioan 15, 5), cu chipuri de sfinţi români în medalion. Deasupra se deschide un foişor, mărginit de patru coloane de piatră, unde sunt montate trei clopote, din care două turnate la Viena, în Austria, potrivit inscripţiei de pe ele.

Interiorul bisericii este zugrăvit în tehnica fresco. Pardoselile sunt din marmură. Pe peretele de vest al pronaosului, deasupra uşii ce duce în cafas, este zugrăvită inscripţia: „Întru slava împlinirii a 80 de ani de Patriarhat, întru slava şi pomenirea sfinţilor români şi pentru cinstirea înaintaşilor săi, Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist a săvârşit lucrarea ctitoricească de zidire şi înfrumuseţare a acestei sfinte biserici din contribuţia sa şi a bunului credincios Alexandru Constantin din Bucureşti, cu ajutorul preoţilor şi dreptcredincioşilor creştini. Binecuvintează, Doamne, pe cei ce iubesc podoaba casei Tale!”. În partea opusă, pe peretele de nord al pronaosului, este zugrăvit ctitorul, Patriarhul Teoctist, înveşmantat în odăjdii arhiereşti.

Astfel zidită şi împodobită, biserica a fost rânduită a fi locaş al rugăciunilor neîncetate ale monahilor Mănăstirii Duminica Sfi nţilor Români, întemeiată odată cu târnosirea bisericii, şi înzestrată, pentru început, cu un prim corp de chilii, pe latura de sud a incintei, construite în lunile iulie-octombrie a anului 2006. Astăzi obştea numără opt vieţuitori, stareţ fiind protos. Petru Ungureanu.

Vrednicul de pomenire Patriarh Teoctist, prin a cărui stăruinţă s-a ridicat aşezămantul, a trăit pas cu pas grijile şi bucuria acestei ctitorii, vizitând săptămanal şantierul şi observand fiecare detaliu, încurajându-i şi indrumându-i pe toţi cei implicaţi în zidirea bisericii şi chiliilor: arhitecţi, ingineri, constructori, coordonaţi de către părintele consilier eparhial Nicolae Crângaşu care s-a îngrijit ziua şi noaptea de asigurarea resurselor materiale şi financiare necesare construcţiei, în regie proprie, a bisericii. Prin înălţarea bisericii închinată sfinţilor români şi prin intemeierea mănăstirii, pentru ai cărei vieţuitori s-au construit alături chilii, harul Duhului Sfânt a făcut ca vatra Mănăstirii Schitul Maicilor să fie strămutată pe acest loc, unde s-a construit încăpătoarea clădire a Atelierelor Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române ale cărei planuri le-a întocmit vrednicul de pomenire Patriarh Iustin Moisescu şi care a fost ridicată în timpul Patriarhului Teoctist între anii 1987- 1989. Clădirea a fost înzestrată cu toate cele necesare lucrării obiectelor bisericeşti destinate sfintelor slujbe: iconostase, icoane, ferecături de evanghelii, policandre, clopote, sfeşnice şi sfinte vase liturgice de toate felurile. S-a tămăduit, astfel, în parte şi cu multe eforturi, rana demolării atelierelor din incinta ansamblului Schitul Maicilor, a cărei frumuseţe dăinuie neşters în sufletele slujitorilor şi credincioşilor bucureşteni.

Slujba de târnosire a Sfântului Altar, sfinţirea bisericii şi a corpului de chilii s-a săvârşit în ziua de duminică, 29 octombrie 2006, de către fericitul întru pomenire Patriarh Teoctist, în al douăzecilea an de slujire patriarhală a sa, împreună cu un mărit sobor de arhierei, preoţi şi diaconi, în mijlocul unei mulţimi de credincioşi.

Mănăstirea „Duminica Sfinţilor Români“
Hram: Duminica Sfinţilor Români şi Sfântul Cuvios Teoctist
Adresă: Şos. Olteniţei, nr. 255, sector 4, Bucureşti
Stareţ: Ierom. Spiridon Buruiană
Telefon: (+4) 021-337.01.08
Email: Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.

Arhiepiscopia Bucurestilor