Arhiepiscopia Bucurestilor

Switch to desktop Register Login

Cireșele și vișinele, „medicamentele” întineririi

S-ar putea spune că cireşele şi vişinele sunt fructele cele mai căutate ale verii, însă puţini cunosc cât de multe efecte miraculoase au atât fructele, cât şi codiţele lor pentru sănătatea noastră. De aceea se poate spune că dacă un gospodar a plantat în livada sa un măr, următorul pom ar trebui să fie neapărat un cireş şi apoi un vişin.

Cireşul şi vişinul sunt arbori fructiferi cultivaţi în toate regiunile ţării, la câmpie, deal şi în zona de munte, până la altitudinea de 1.000 m. În stare sălbatică, cireşul creşte spontan prin păduri, tufişuri, coaste însorite, grohotişuri, preferând soluri uşoare, nisipoase, reavene, aluvionare, brun-roşcate şi cernoziomuri. Cireşul cultivat trăieşte 25-40 de ani, iar cel sălbătic ajunge şi până la 100 de ani. Vişinul este ceva mai scund, cu tulpină de 8-10 metri, ramuri mai delicate, mai subţiri şi aplecate, frunzele sunt lucioase, iar fructele mai acide şi mai aromate. În scopuri terapeutice se folosesc fructele bine coapte, intens colorate şi neatacate de dăunători. Paralel se colectează, separat, codiţele fructelor, care se usucă la soare în strat subţire. Pentru a evita mucegăirea sau brunificarea, codiţele se întorc în fiecare zi şi se păstrează în pungi de hârtie. În aceste condiţii, codiţele vor avea gust amărui-astringent şi culoarea brun-verzuie.

Accesări: 864

Citește mai departe:Cireșele și vișinele, „medicamentele” întineririi

Florile de mai, cele mai bune remedii pentru cardiaci

Pentru combaterea bolilor cardiovasculare, luna mai ne oferă un splendid covor vegetal cu multe specii de plante, aflate în flora spontană şi în cea cultivată.

Încă din primele zile de mai se impun atenţiei lăcrămioarele, floarea de mărgăritar sau clopotele de mai (Convallaria majalis).

În terapeutica medicală se folosesc frunzele, care se recoltează începând de la deschiderea florilor până la maturarea fructelor. După manipularea frunzelor se impune spălarea pe mâini, întrucât planta poate fi otrăvitoare.

Accesări: 923

Citește mai departe:Florile de mai, cele mai bune remedii pentru cardiaci

Afecțiunile respiratorii, tratate cu preparate din coada șoricelului

Coada şoricelului este una dintre puţinele plante medicinale care s-au bucurat de atenţia oamenilor încă din Antichitate. Reputaţia de vindecătoare universală explică marea diversitate a denumirilor populare date de locuitorii satelor din toate regiunile ţării: alunele, brădăţel, sorocină, dragavei, milfoi, prionel, iarba oilor, iarba strănutătoare, coada hârtului, ciureşică, crevalnic, crestăţea, garvă, rotăţele albe.

În România, planta se găseşte în toate regiunile, de la câmpie până în zona subalpină. Creşte frecvent pe pajişti şi păşuni, poieni, livezi, marginea pădurilor, drumurilor, a cărărilor şi a căilor ferate, în locuri cultivate sau necultivate, însorite sau umbrite, umede şi turboase.

Accesări: 705

Citește mai departe:Afecțiunile respiratorii, tratate cu preparate din coada șoricelului

Leorda și păpădia, purificatorii sângelui

După anotimpul de iarnă în care alimentaţia a fost bazată, în principal, pe produse din carne şi cu mare carenţă în legume proaspete, devine absolut necesară o curăţire a sângelui şi a organismului, intrat în primăvară mai anemic şi cu o imunitate mult diminuată. În această perioadă, natura intervine cu două plante de mare valoare: leorda şi păpădia.

Accesări: 764

Citește mai departe:Leorda și păpădia, purificatorii sângelui

Tratamente naturiste în bolile cardiovasculare

Inima este cel mai perfecţionat motor pe care trebuie să-l îngrijim cu cea mai mare atenţie pentru a-i asigura o funcţionare normală în tot cursul vieţii. Medicina naturistă poate interveni prin cure de lungă durată cu infuzii, decocturi, tincturi, siropuri medicinale pentru prevenirea crizelor cardiace. Se utilizează plante cu proprietăţi vasodilatatoare la nivel coronarian şi periferic, antispastice şi calmante în stări de excitaţie cardiacă şi nervoasă.

Accesări: 661

Citește mai departe:Tratamente naturiste în bolile cardiovasculare

Arhiepiscopia Bucurestilor

Top Desktop version