Logo

Tratamente naturiste contra hipertensiunii arteriale

Categorie: Sanatate Scris de Iulian Dumitrascu Accesări: 852

Hipertensiunea arterială este cea mai răspândită boală a omenirii, afectând circa 20% din populaţia adultă. Pentru normalizarea tensiunii arte­riale, prin medicina naturistă, se utilizează o medicaţie de durată, cu preparate hipotensive, hipotonice, vasodilatatoare, diuretice, colagoge, coleretice, calmante şi depurative. România este una dintre ţările europene cu cea mai mare frecvenţă a bolilor cardiovasculare, inclusiv a hipertensiunii arteriale.

 

Această boală constă în creşterea permanentă sau accidentală a presiunii de curgere a sângelui din ventriculul stâng spre sistemul arterial şi venos. La stabilirea tensiunii se foloseşte un tensiometru cu care se măsoară două valori: tensiunea sistolică, luată în momentul contracţiei inimii şi trecerii sângelui din inimă în aortă, cu valori normale de 110-140 mm Hg; tensiunea diastolică, luată în momentul relaxării muşchilor inimii, cu valori normale de 65-80 mm Hg. Valorile normale ale tensiunii pot înregistra cifre diferite în funcţie de unii factori, precum vârstă, sex, greutate corporală, dietă, genul de activitate fizică sau intelectuală, starea de stres şi gradul de relaxare sau de emotivitate în momentul măsurării. Peste aceste valori se consideră instalarea hipertensiunii arteriale.

Principalele cauze ale hipertensiunii

Circa 95% din cazurile de hipertensiune au drept cauză creşterea rezistenţei vasculare periferice la curgerea sângelui, ca urmare a vasoconstricţiei, a pierderii elasticităţii pereţilor arteriali sau a obturării arterelor şi vaselor, în urma depunerii plăcilor de colesterol. La acestea se adaugă cauze ereditare, congenitale, renale, endocrine, diabetice. Alţi factori declanşatori ai hipertensiunii sunt: funcţionarea defectuoasă a rinichilor, poliglobulie, ateroscleroză, obezitate, graviditatea, consumul excesiv de alcool, tutun, dulciuri, cafea, ceai negru şi sare, eforturile fizice şi intelectuale şi chiar zgomotele intense. Este frecventă instalarea hipertensiunii la persoanele agresive, impulsive şi cu stări de stres prelungit şi emoţii puternice, când se produce o cantitate mare de adrenalină, ce favorizează creşterea tensiunii. Când hipertensiunea coexistă cu diabetul şi cu nivelul ridicat al colesterolului, cu obezitatea, stresul şi cu tabagismul, creşte de câteva ori riscul producerii atacurilor de cord şi al accidentelor vasculare cerebrale.

Simptomele bolii

În majoritatea cazurilor, hipertensiunea este, frecvent, o afecţiune fără manifestări distincte. De aceea, boala este supranumită „ucigaşul tăcut”. Există şi cazuri în care hipertensiunea se manifestă prin dureri de cap, mai ales dimineaţa, vertij la ridicarea din pat, ameţeli, oboseală intelectuală, insomnii, irascibilitate, transpiraţii nocturne, zgomote în urechi, sângerări din nas, apariţia unor puncte luminoase în câmpul vizual şi senzaţia de degete amorţite. O tensiune netratată corespunzător poate fi un important factor de risc, întrucât evoluează frecvent spre afecţiuni agravante, ateroscleroză coronariană, cardiopatie ischemică, angină pectorală, insuficienţă cardiacă, infarct miocardic şi accidente vasculare cerebrale, hemoragii cerebrale, comă şi deces.

Tratamentele fitoterapeutice

Pentru normalizarea tensiunii arteriale, prin medicina naturistă, se utilizează o medicaţie de durată, cu preparate hipotensive, hipotonice, vasodilatatoare, diuretice, colagoge, coleretice, calmante şi depurative (pentru eliminarea sodiului şi a altor toxine). Principalele medicamente antihipertensive existente în farmacii sunt de provenienţă vegetală (Hiposerpil, Hipazin, Raunervil). Alte tratamente se fac cu infuzii, decocturi sau tincturi utilizate pe o durată lungă, chiar tot restul vieţii, în funcţie de starea bolnavului şi de evoluţia bolii. O mare eficienţă au preparatele din unele plante autohtone cunoscute ca hipotensive: păducelul, denumit „laptele bătrânilor”, are o veche tradiţie în remedierea bolilor de inimă datorită acţiunii anti­spas­tice şi tonic cardiace, având efecte corona­ro-dilatatoare în normalizarea tensiunii arteriale şi a ritmului cardiac şi efecte sedative în diminuarea excitabilităţii sistemului nervos; talpa-gâştei (herba) are efecte sedative şi hipotensoare în reglarea presiunii sângelui şi a ritmului cardiac; usturoiul are rol în reducerea nivelului de colesterol, diminuarea tendinţei de coagulare a sângelui, curăţirea vaselor sanguine, micşorarea presiunii sângelui, reducerea riscului bolilor de inimă şi al accidentelor vasculare cerebrale; isopul (herba) este folosit încă din Antichitate pentru efectele vasodilatatoare în sistemul arterial şi de scădere a presiunii sanguine; rozmarinul (frunze) are efecte de ameliorare a circulaţiei sângelui, reglează ritmul cardiac şi combate hipertensiunea, asociată cu retenţia hidrică şi unele afecţiuni hepatobiliare; saschiul (frunze) este recomandat în hipertensiune şi ateroscleroză coronariană; sulfina galbenă (flori), folosită pentru scăderea tensiunii prin dilatarea vaselor periferice; trais­ta-ciobanului (herba), pentru normalizarea presiunii sângelui, atât la tensiune redusă, cât şi ridicată; anghinare (frunze), cu acţiune coleretică şi diuretică, contribuind indirect la reglarea tensiunii arteriale; mesteacănul (frunze) cu acţiune hipotensivă şi diuretică, cu eliminarea colesterolului depus pe pereţii vaselor; coacăzul negru (frunze, fructe) previne puseurile hipertensive, insuficienţa cardiacă şi angina pectorală. Amestecurile de specii medicinale, inclusiv cele prezentate mai sus, în anumite doze au acţiuni hipotensive şi în tonifierea cordului. Se pot adăuga coada-şo­ri­celului, coa­da-ca­lului, mentă, lavandă, salvie, valeriană, arnică, cimbrişor şi sunătoare, preparate sub formă de infuzii, macerate şi lichioruri. Tratamentele fitoterapeutice se fac cu ceaiuri (infuzii, decoct) sau cu tincturi.

Regimul alimentar

Pentru evitarea hipertensiunii şi redresarea la valori normale se impune un regim alimentar strict, controlat cantitativ şi calitativ, bogat în fructe şi legume, hipocaloric şi desodat. Se consideră că 80% dintre cazurile de hipertensiune înregistrate în ţările bogate sunt cauzate de o alimentaţie greşită. În fiecare dimineaţă, pe stomacul gol, se bea limonadă preparată din zeama unei lămâi, îndulcită cu miere de albine. Tot dimineaţa (înainte de micul dejun) şi seara (înainte de culcare) se va consuma câte o lingură de ulei de măsline, porumb sau floarea-soarelui, cu efecte dietetice contra hipertensiunii, prin dizolvarea colesterolului sanguin şi a lipidelor serice. În cursul zilei pot fi consumate supe de legume, carne de vită şi pasăre (fiartă sau rasol) şi peşte slab (de trei ori pe săptămână), cu conţinut ridicat în acizi graşi de tip Omega 3. După caz, se recomandă o alimentaţie predominant lacto-vegetariană, cu un aport caloric suficient, mai ales în sezonul rece. Sunt recomandate: laptele degresat, iaurtul, brânza de vaci, cartofii fierţi, pâinea integrală fără sare, ulei vegetal, cereale germinate, albuş de ou, bulion de legume, pişcoturi crocante, legume şi fructe (proaspete, coapte, compoturi). Dintre legume se recomandă a se consuma usturoi, ceapă, praz, salată verde, pătrunjel, leuştean, mazăre, fasole (păstăi şi boabe), ardei gras şi ardei iute, tomate, ţelină (rădăcini şi frunze bogate în potasiu, cu rol de neutralizare a excesului de sodiu), sfeclă roşie, varză roşie. hrean. Fructele proaspete recomandate sunt: pere, mere, pepene verde, dovleac, caise, vişine, lămâi, afine, agrişe, fragi, mure, coacăz negru, cătină albă, banane. Acestea asigură o bună funcţionare a arterelor prin conţinutul ridicat în fibre, vitamine şi elemente nutritive (K, Mg).

 

Sursa: www.ziarullumina.ro

Arhiepiscopia Bucurestilor