Arhiepiscopia Bucurestilor

Switch to desktop Register Login

Parohia Telega I

Adresa: Str. Principală, Comuna Telega, Jud. Prahova

Protoieria Câmpina

Hramul: Sfinţii Voievozi

Paroh: Pr. Ştefan Marian

Tel: 0244 374080

E-mail: Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.

IBAN RO07 RNCB 0208 0099 7105 0001

Banca: B.C.R. Sucursala Câmpina

 

 

Istoric

 

Situată într-o zonă colinară deosebit de frumoasă, la 5 km. de oraşul Câmpina, Telega s-a format de-a lungul pârâului Sărata pe o distanţă de aproximativ 7 km.. Este mai dens populată spre centrul său, oferind aspectul unui târg, pomenit ca atare încă din anul 1846. Începutul şi dezvoltarea în timp a aşezării se situează în strânsă legătură cu sarea exploatată peste 330 de ani, iar după anul 1900 cu petrolul – aurul negru al Buştenarilor -, care i-au imprimat Telegii un caracter de suburbie orăşenească. Centrul Telegii este ca un nod, fiind punctul de trecere şi legătură între Valea Telegii şi Valea Doftanei spre apus, cu Buştenarii spre răsărit şi cu Meliceştiul spre nord. Deşi comuna este un tot unitar, un tot geografic şi administrativ, se vorbeşte totuşi în mod curent de o „Telega de Sus” (Telega Centru), „de mijloc” şi de o „Telega Vale”. Explicaţia nu poate fi alta, decât aceea că desfăşurându-şi aşezarea pe o vale atât de lungă, s-a simţit nevoia firească să se formeze nuclee, legate de cele 3 parohii (cu 4 biserici) destul de vechi, care au determinat împărţirea fictivă a comunei. Şi astăzi se spune: „Biserica de sus”, „Biserica de la mijloc” şi „Biserica Telega Vale”, biserici care se presupune că au îndeplinit rolul de vetre ale comunei.

 

Telega, de la un capăt la altul, are o înşiruire firească de aşezări omeneşti iar continuitatea caselor este marcată de prezenţa bisericilor, numai ele amintindu-ţi în care parte a Telegii te afli. Cine vine dinspre Câmpina, trecând podul peste râul Doftana, după ce urcă o pantă destul de iute, lăsând în stânga un lac format pe locul de ocnă al Doftanei, exploatată ca şi celelalte ocne din Telega, aruncându-şi ochii, va întâlni cu privirea pe un tăpşan înverzit, o piatră comemorativă, pe care stă scris: „În lacul format pe locul fostei saline, în acest loc unde s-a format salina, a venit în zilele începutului de iunie 1848 Nicolae Bălcescu pentru a organiza şi porni revoluţia cu ciocănaşii şi maglaşii din Telega”. În centrul comunei se află instituţiile social-culturale: Şcoala generală, Primăria, Biblioteca comunală, Dispensarul şi Băile minerale Telega.

 

Ca aşezare statornică, comuna Telega a existat încă de pe la anul 1562, când pentru prima oară o parte din acest sat a fost dăruit Mănăstirii Mărgineni de Pătraşcu Voievod.

 

Telegenii sunt urmaşii vechilor maglaşi şi ciocănaşi, a cărăuşilor care coborau cu carele de sare până la Dunăre, sau urcau spre graniţa veche a Austro-Ungariei.

 

La 12 septembrie 1978, în urma cutremurului din 4 martie 1977, au început lucrările de restaurare a picturii, de către pictorul Chelsoi Mircea, lucrarea fiind finalizată şi recepţionată la 15 martie 1979. Resfinţirea s-a făcut la 8 iulie 1979 de către preotul Octavian Popescu – vicar al Sfintei Arhiepiscopii a Bucureştilor, înconjurat de un sobor de preoţi.

 

Datorită vechimii, a cutremurelor şi a vitregiilor vremurilor, biserica a ajuns într-o stare avansată de degradare, fiind necesare lucrări de consolidare şi refacerea structurii întregii biserici. Astfel, în anul 2000, Consiliul Parohial în frunte cu preotul paroh Ştefan Marian au hotărât începerea lucrărilor de consolidare. După întocmirea documentaţiei tehnice şi obţinerea tuturor aprobărilor, în vara anului 2001 au început lucrările de consolidare şi reparaţii capitale: subzidirea exterioară a temeliei, stâlpi şi centura exterioară, refacerea turlei, refacerea bolţilor, refacerea arcelor din beton armat, refacerea acoperişului, învelitoare din tablă, tencuieli interioare şi exterioare, refacerea pardoselii cu pardoseală nouă din marmură, înlocuirea tâmplăriei, drenaj şi trotuar în jurul bisericii, refacerea instalaţiei electrice.

 

Lucrările au fost executate în regim propriu, sub coordonarea preotului paroh Ştefan Marian, conform proiectului întocmit de ing. Dima Alexandru, fiu al satului, ajutat de organele parohiale şi prin contribuţia enoriaşilor şi a binefăcătorilor.

 

De asemenea, în anul 2002, biserica a fost înzestrată cu un sistem de încălzire cu centrală pe lemne, cu sistem de sonorizare (2004), cu sistem de alarmă (2006), cu obiecte de cult (Sfânta Evanghelie, veşminte, cărţi de cult) şi obiecte de uz gospodăresc.

 

Recepţia definitivă a lucrărilor a fost făcuta în ziua de 7 noiembrie 2006 de către o comisie din partea Sfintei Arhiepiscopii a Bucureştilor.

 

Cu binecuvântarea vrednicului de pomenire patriarh Teoctist s-a sfinţit lăcaşul de către Preasfinţitul Părinte Varsanufie Prahoveanul, înconjurat de un ales sobor de preoţi şi diaconi şi cu participarea bunilor enoriaşi şi a altor credincioşi din parohiile învecinate, în ziua de 24 iunie 2007.

Arhiepiscopia Bucurestilor

Top Desktop version